Suferința cauzată de cele mai rele evenimente devine cea mai bună oportunitate de a întâlni conceptul de a fi fără gânduri.
Când te angajezi serios în a fi fără gânduri și în a explora acest concept, pot apărea schimbări în corpul tău. De exemplu, poți experimenta palpitații, leșin sau stări inexplicabile de disconfort fizic. Chiar și atunci când mergi la doctor, s-ar putea să nu găsești o cauză clară. În acele momente, te poți simți îngrijorat, dar nu te lăsa copleșit de acele emoții și păstrează o observație calmă, menținându-te fără gânduri. Durata acestui proces variază de la o persoană la alta. Continuarea acestui proces face ca a fi fără gânduri să devină o stare mai naturală. Acesta este un pas înaintea obișnuinței. Îngrijorările legate de corp provin dintr-o înțelegere greșită și din atașamentul față de ideea că corpul este sinele, iar această realizare te va ajuta să o depășești.
Rezultatul continuării este că, atunci când fără gânduri devine un obicei, comportamentele și cuvintele adecvate situației apar natural. Conștiința mișcă acea persoană. Sau conștiința se mișcă prin acea persoană. Adică, nu din dorințele ego-ului, dar comportamentele și cuvintele în armonie cu situația apar intuitiv. De asemenea, a spune că conștiința mișcă, înseamnă a te angaja în binele întregului.
A fi conștient este esență, intuiție și înțelepciune. De aceea, când ești fără gânduri, realizezi multe lucruri. Printre ele, conștientizarea legilor lumii. Nu este vorba de mode care se schimbă odată cu timpul, dar devii mai conștient de legile universale care nu se schimbă. Aceasta te face mai înțelept. Cu cât stai mai mult în stare de conștiență, cu atât părtinirea și stereotipurile scad, iar puterea de a privi lucrurile adânc devine activă și înțelepciunea se dezvoltă. Pe de altă parte, cu cât petreci mai mult timp uitându-te la televizor sau la telefon pentru a-ți pierde vremea, cu atât te îndepărtezi de starea de conștiență și te depărtezi de înțelepciune și gândire profundă.
Modul în care se schimbă superficial tendințele lumii continuă să se schimbe, dar conștiința fundamentală rămâne neschimbată.
Conștiința este singura realitate, iar acest univers material și lumea de dincolo nu sunt esențiale, ci vise temporare. Acesta este un lucru important pentru ego.
Conștiința fără gânduri nu este nici bărbat, nici femeie, ci le include pe amândouă.
Conștiința experimentează o stare de separare de ego, iar apoi se întoarce conștient acolo. Dacă ne gândim astfel, evoluția omului, care s-a separat de cimpanzei în jurul anului 6 milioane î.Hr., devine inevitabilă. Cimpanzeii nu au aceeași capacitate de gândire sau înțelegere ca oamenii, dar, după separare, creierul omului a crescut, iar capacitatea de gândire a crescut, iar ego-ul, care la început era relativ slab, a devenit mai puternic. Capacitatea de a gândi și de a plănui lucruri rele s-a dezvoltat, dar și înțelegerea sentimentelor, cum ar fi dragostea, a devenit posibilă. Oamenii, fiind singurii ființe cu gândire pe Pământ, au înțeles ego-ul și au fost specii care s-au apropiat de întoarcerea la conștiință față de alte ființe. Astfel, putem spune că nașterea unor ființe capabile de a gândi și de a înțelege conștiința este inevitabilă în evoluția vieții.
Conștiința este legată de intuiție. Intuiția vine din conștiință atunci când ești fără gânduri. Oamenii recunosc intuiția. Intuiția este în armonie cu întregul. Pe de altă parte, gândirea ego-ului o împiedică. Plantele și animalele nu au capacitatea de gândire, dar au conștiință. Adică, fiind conștiente, intuiția curge întotdeauna prin ele. Prin urmare, aceste ființe care urmează intuiția au mișcări armonioase, iar ecosistemele complexe mențin echilibrul natural în armonie cu întregul.
Conștiința nu are expresie și nu răspunde. Ea mișcă omul prin lucruri și evenimente fără formă, cum ar fi intuiția. Oamenii le interpretează cu creierul și le exprimă prin corp.
Există artiști și sportivi care spun „Am obținut un rezultat minunat pentru că corpul meu s-a mișcat natural”. Acesta este un exemplu în care conștiința folosește acea persoană. Ideea vine sub forma intuiției.
Starea de „zonă” sau „flux” menționată în sport este o stare în care conștiința este puternic prezentă, un moment fără gânduri. Prin urmare, fără gânduri sau frici, se obțin jocuri de înaltă calitate, fiind ghidate de intuiție.
Chiar și copii care încep să practice sporturi în copilărie, și care mai târziu sunt aleși ca reprezentanți la nivelul județelor sau mai sus, uneori au mișcări și abilități de judecată deja rafinate de la început. La vârsta de 13 ani, aceștia pot să efectueze mișcări de nivel adult. Cu alte cuvinte, intuiția este rafinată, iar pe măsură ce tehnica de exprimare a corpului se repetă și se îmbunătățește, calitatea exprimării crește. Intuiția vine din conștiință. Cu alte cuvinte, rafinamentul este o manifestare a conștiinței în sine. Dacă privim astfel, mișcarea pe care o face un pește în bancă sau mișcarea unei păsări într-o formațiune în V au atât un aspect practic de economisire a energiei, cât și unul estetic. Mișcările rafinate și de calitate sunt realizate intuitiv de animale care nu gândesc. Privind acestea din perspectiva gândirii umane, se văd ca fiind armonioase și frumoase, dar pentru plantele și animalele care nu gândesc, acestea sunt doar mișcări naturale.
Armonia și mișcările de calitate apar atunci când urmezi intuiția. Acestea nu pot fi create din gândurile ego-ului.
Când călătorești cu o persoană cu care ai o bună compatibilitate, este posibil să aveți un sentiment intuitiv similar despre locuri unde doriți să mergeți și despre momentul potrivit, chiar fără a vorbi. De asemenea, când urmărești un meci de sport colectiv, cum ar fi baschetul sau fotbalul, poți observa că înainte de un gol minunat, există o pasă de înaltă calitate. Acestea sunt realizate prin colaborarea mai multor persoane. Mișcările de înaltă calitate apar atunci când urmezi intuiția. Dacă privim astfel, intuiția vine simultan către mai multe persoane, armonizând acțiunile colective. Acesta este un semn că nu fiecare persoană are o conștiință separată, ci conștiința este una și conectată între toate.
Când ești bun la desen, uneori poți vedea linia pe care urmează să o trasezi. Există oameni care practică fotbalul și care pot vedea traseele paselor sau ale driblingurilor sub forma unor linii albe. Chiar și atunci când nu pot vedea aceste linii albe, este posibil să vadă traseele pentru șuturi, de exemplu. În rândul celor care lucrează în domeniul planificării, există persoane care pot vedea, vag, idei care sunt ca niște nori difuzi și care se adună pe măsură ce le privesc cu răbdare, pentru a se transforma în idei clare. În aceste momente nu există gânduri, este un moment fără gânduri, o stare în care conștiința este prezentă. Acesta este un fenomen care apare atunci când faci ceva la care ești bun, o manifestare a intuiției. Atunci când urmezi aceste linii vizibile, performanța ta este ridicată.
Când ești interesat de ceva, chiar și atunci când mergi pe drum, este posibil să vezi cuvinte sau reclame legate de acel subiect, care par să iasă în evidență sau să strălucească. Acestea sunt semnele care te ghidează către următorul pas. În acel moment, vezi cu ochii inimii.
Când practici sport, este posibil să experimentezi momente în care vezi un joc frumos, atât al tău, cât și al altora, și timpul pare să curgă mai încet, ca în slow motion. În acele momente, mintea ta este fără gânduri. Jocul care are loc fără gânduri este privit fără gânduri. Când omul vede ceva de o calitate înaltă, gândurile se opresc uneori.
De asemenea, atunci când vezi sau experimentezi un eveniment șocant sau un accident, este posibil ca totul să fie văzut în slow motion. În acel moment, gândurile se opresc, iar cu o concentrare foarte mare, observi acea situație. Acesta este un alt moment fără gânduri.
Când capacitățile fizice se îmbunătățesc sau pot fi menținute într-o stare înaltă, performanța în momentul în care intuiția își face apariția va fi și ea mai ridicată. Dacă aceleași persoane devin obosite și viteza și calitatea mișcărilor scad, atunci chiar și acele intuiții care apăreau înainte nu mai sunt vizibile. Așadar, intuiția depinde de starea și mediul în care se află o persoană, iar uneori vine, alteori nu.
Viteza cu care apare intuiția diferă de la o persoană la alta. În sporturi, unde sunt necesare decizii rapide, cei care au intuiția mai rapidă au șanse mai mari de a câștiga. Cei care au intuiția mai lentă o au mai rar, motiv pentru care pierd.
Cei care au intuiția rapidă sunt, în general, cei care sunt mai abili din punct de vedere fizic.
Ascultarea muzicii liniștite, mersul pe jos, consumul de mâncare cu arome ușoare și alte acțiuni cu stimulente reduse ajută la menținerea unui stadiu de conștiență. Pe de altă parte, stimulentele puternice captează mintea prin senzații exagerate: zgomotul, sunetele puternice, cantitatea mare de informație, căldura sau frigul, și gusturile intense.
Chiar și într-o viață cu copii și mult zgomot, există multe momente în care poți ajunge într-o stare de fără gânduri.
A evita interacțiunile sociale pentru a ajunge la o stare de fără gânduri este ego. Timpul petrecut singur este important, dar și antrenamentul de a fi conștient de gânduri în timpul conversațiilor cu ceilalți poate fi util. Nu este nevoie să te antrenezi în pădure sau în munți, acest lucru poate fi realizat și în viața de zi cu zi.
Intuiția și inspirațiile vin mai ușor atunci când te dedici cu seriozitate și perseverență. La un moment dat, ele pot apărea în mod continuu. În schimb, când devii egoist, ele dispar. Gândurile influențate de dorințe îngreunează intrarea intuiției.
Când îți îndrepți spatele, intuiția devine mai clară.
Intuiția este de o calitate înaltă și armonioasă. Dacă urmezi intuiția, îți vei manifesta maximum de capacități. În funcție de activitatea în care te implici, poate fi necesară o anumită inteligență sau nu. De exemplu, o persoană care nu este bună la studii dar excelează la sport poate avea intuiție în legătură cu mișcarea. Pe de altă parte, o persoană care nu este bună la sport poate fi dotată cu o intuiție puternică în domeniul matematicii. Cei care vor să devină cercetători trebuie să aibă o inteligență înaltă, dar nu este suficient doar atât, trebuie să aibă și un interes real pentru domeniu, altfel intuiția nu va veni.
Când te concentrezi pe a fi prezent în conștiență, este posibil ca noi abilități să se dezvăluie.
Curiozitatea și intuiția sunt concepte diferite, dar din perspectiva descoperirii „ceea ce mă interesează” pot fi considerate asemănătoare. Cu alte cuvinte, a urma curiozitatea este să urmezi direcția indicată de conștiență. Aceasta poate fi calea prin care îți poți manifesta abilitățile sau poate fi ceva necesar pentru experiențele tale de viață.
Curiozitatea este o interes pur, asemenea unui copil care se joacă de-a v-ați ascunselea. Când apare interesul, dar în spatele lui începi să vezi bani sau beneficii personale, atunci te dai seama că este o dorință, nu o curiozitate pură.
Când oamenii se confruntă cu crize de sărăcie, este greu să urmeze curiozitatea.
Chiar dacă îți dai seama de curiozitatea ta, dacă frica de eșec te împiedică să faci primul pas, atunci este tot o gândire bazată pe frica de a răni „eu”. Aceasta poate veni dintr-o experiență amară din trecut sau poate fi un efect al ego-ului tău înnăscut.
Vocatia și jobul ideal sunt adesea găsite în domeniul hobby-urilor. De aceea, este bine să urmezi curiozitatea. Un hobby nu este ceva impus, ci ceva ce îți dorești să faci chiar și plătind pentru asta.
Este greu să faci pe cineva care se dedică vocației sau jobului ideal să renunțe. Chiar și dacă cei din jur îi spun să renunțe, nu va asculta. Acesta este gradul de voință care se dezvoltă.
Vocația și jobul ideal sunt activități care te atrag atât de mult încât te poți concentra complet asupra lor. În acele momente, ești fără gânduri și intuiția îți este favorabilă. Așa că este plăcut să faci acele activități. A urma intuiția este plăcut. Această plăcere și bucurie nu sunt plăceri bazate pe dorințele ego-ului, cum ar fi dorința de a câștiga, de a deține sau de a controla.
În momentul în care râzi, te afli într-o stare de fără gânduri. De aceea, este plăcut.
Talentul este ceva ce îți place să faci.
Cuvântul „efort” nu este potrivit pentru cei care fac ceea ce le place. Ei se implică în activitățile lor cu entuziasm și fără gânduri.
Pentru cei care fac ceea ce le place, viața trece repede. Pentru cei care fac ceea ce nu le place, viața pare lungă.
Când te dedici vocației sau jobului ideal, poți simți un simț al misiunii. Atunci, îți va apărea și puterea de a înfrunta dificultățile.
Chiar dacă te dedici vocației tale, poate exista o perioadă în care nu vezi rezultate. Indiferent de cât de mult durează această perioadă, dacă este vocația ta, nu vei renunța. Deoarece urmezi impulsurile intuitive care apar în acel moment, simți împlinire și bucurie din activitatea respectivă și nu aștepți recompense. Prin urmare, nu vei fi dezamăgit sau descurajat. În schimb, dacă ai dorința de recompense, vei fi dezamăgit în momentul în care nu vezi rezultate.
Există studii plăcute și studii neplăcute. Primul caz este atunci când urmezi curiozitatea, iar al doilea caz este atunci când faci ceva ce nu vrei să faci. În primul caz, înveți de bună voie și este mai ușor să memorezi, în timp ce în al doilea caz este invers.
Oamenii se plac pe ei înșiși atunci când fac ceea ce le place, iar în acele momente devin mai proactivi, își fac mai ușor prieteni și fac mai multe poze.
Când oamenii se află în domeniul lor de expertiză, gândirea lor devine mai rapidă și ajung să aibă mai multe idei. Pe de altă parte, atunci când fac lucruri care nu li se potrivesc, gândirea lor devine mai lentă.
În momentul în care faci un duș, ajungi într-o stare de fără gânduri, iar ideile vin mai ușor.
Atunci când vorbești cu cineva și apare un colet, sau când te gândești la ceva și simți brusc nevoia să mergi la toaletă, acele momente aparent întâmplătoare sunt momentele în care decizi să oprești ceva sau când, fiind fără gânduri, vin idei noi.
Dimineața, imediat după trezire, nu ai zgomot în cap, așa că este un moment potrivit pentru activități de gândire. Pe de altă parte, seara, capul este obosit din cauza zgomotului de peste zi și concentrarea scade.
Dimineața sau după o mică siesta, imediat după trezire, ideile vin mai ușor, așa că este bine să gândești la o problemă înainte de culcare. În acest fel, mintea ta se va organiza în timpul somnului.
Ideile și inspirațiile care vin din intuiție sunt ca un vis și sunt ușor de uitat. Ar fi mai bine să le notezi imediat ce apar.
Când creezi ceva fără gânduri, vine un moment în care simți că nu mai ai nimic de făcut. Acesta este momentul finalizării. Totuși, când privești din nou a doua zi, poate apărea ceva nou de făcut.
Gândirea nu poate gestiona două lucruri simultan. Dacă vrei să îți folosești la maximum capacitatea în acel moment, trebuie să te concentrezi asupra unui singur lucru.
Chiar și atunci când lucrezi fără gânduri, folosești totuși gândirea. Însă, dacă depinzi prea mult de gândire atunci când creezi, vei ajunge să produci lucruri vechi. Asta se întâmplă pentru că nu este vorba de intuiție, ci de creație bazată pe amintiri din trecut. În acest caz, în timp ce creezi, te vei plictisi și vei dori să renunți.
Oricine se află în situația în care trebuie să învețe ceva sau să facă ceva. Unii sunt conștienți de acest lucru dinainte, iar alții își dau seama mai târziu. Sunt și persoane care, fără să fie conștiente, repetă aceleași situații. Când ego-ul este prea puternic, nemulțumirea crește și nu vezi realitatea așa cum este. Pe măsură ce te desprinzi de ego, vei începe să vezi situația din perspectiva a ceea ce încearcă să îți arate acea experiență.
Uneori, ușa vieții se închide. Aceasta reprezintă o perioadă de învățătura adusă de conștiință. În acele momente, nu se vor mai produce dezvoltări externe și nu vei putea deschide acea ușă de unul singur. Ceea ce poți face atunci este să aștepți ca ușa să se deschidă de la sine și să te pregătești pentru momentul în care se va deschide. Când te vei simți pregătit, ușa se va deschide.
Când ai prima impresie într-un mediu nou că "Am ajuns într-un loc incredibil. Acesta nu este locul meu", și nu poți ieși imediat din acea situație, acea perioadă ar putea duce la o mare creștere mentală și spirituală.
Cei care consideră că a abandona ceva din cauza unui eșec înseamnă a fugi sunt captivi în gândirea succesului și eșecului. Astfel, vor fi mai reticenți atunci când încearcă ceva nou. Ego-ul se teme de pierderea încrederii în sine sau de a-și leza mândria. În acele momente, ar fi bine să încerci experimentând. Chiar dacă nu se potrivește, rezultatele experimentului îți vor face mai ușor să renunți. Când vei găsi ceva care ți se potrivește, va deveni mai greu să renunți, iar abilitățile tale vor începe să se manifeste natural.
Atunci când urmezi curiozitatea, intuiția, impulsul și motivația vor veni natural din interior. Când urmezi intuiția, vei putea să continui în mod natural. De asemenea, există și acea intuiție care îți spune că te-ai plictisit.
Standardele de bine și rău ale oamenilor sunt influențate de amintirile din trecut și de contextul cultural. Chiar și ajutorul pe care îl oferi cuiva poate fi considerat o favoare incomodă. Atunci când ești fără gânduri, acțiunile tale vor reflecta o intenție pură și esențială de bine.
Atunci când iubești pe cineva și acționezi gândindu-te la acea persoană, uneori numim acest lucru iubire sau afecțiune. Dacă există măcar o fărâmă de dorință de recompensă, atunci atunci când nu primești nimic în schimb, dezamăgirea și frustrarea vor urma. Aceasta este o dorință egoistă mascată sub formă de afecțiune sau afecțiune amestecată cu egoism. Pe de altă parte, iubirea pură este aceea care poate fi oferită necondiționat, chiar și fără recompensă. De exemplu, așa cum părinții își cresc copiii. Acțiunile lipsite de dorință sunt iubire pură și nu aduc furie, chiar dacă sunt trădate. În schimb, ego-ul este o formă de gândire care consideră câștigul și pierderea. Așadar, iubirea sau afecțiunea sunt acțiuni intuitive care provin din conștiință, și conștiința însăși. Această lume, care este construită din conștiință, este de asemenea construită din iubire.
Oamenii cresc prin experiențele lor de viață, trecând de la începători la experți, de la imaturi la maturi, de la grosolani la rafinați, de la violență la non-violență, de la haos la armonie, de la conflicte la pace, de la gândire la fără gânduri, de la ego la conștiință. Creșterea este, de asemenea, o caracteristică a conștiinței.
0 コメント