○Dieta în societatea bazată pe monedă
Viața într-o societate bazată pe monedă presupune adesea cumpărarea alimentelor din supermarketuri sau magazine de tip conveniență. Astfel, consumul de legume, carne și produse procesate care conțin pesticide, aditivi alimentari și zahăr alb a devenit o practică obișnuită.
Printre aditivii alimentari se numără, de exemplu, drojdie de panificație, grăsimi vegetale (shortening), agenți de gelifiere, arome, emulgatori, agenți de reglare a pH-ului, agenți de creștere, îndulcitori, coloranți, conservanți, agenți de îngroșare și stabilizare, antioxidanți și agenți de protecție împotriva mucegaiului. Aceștia sunt utilizați pentru a face alimentele să arate mai apetisante, să poată fi păstrate pe termen lung și să aibă un gust plăcut, cu scopul de a atrage consumatorii, a încuraja achizițiile și a genera profit.
Zahărul alb este transportat rapid în sânge după masă, ceea ce determină o creștere bruscă a nivelului glicemiei. Dacă acest proces este repetat, producția de insulină, necesară pentru a scădea nivelul glicemiei, va scădea treptat, iar riscul de a dezvolta diabet crește.
Dacă am cultiva legume ecologice în grădina din apropierea casei, le-am putea recolta și consuma imediat, proaspete. Aceasta ar fi cea mai simplă, rapidă și mai puțin dăunătoare pentru corpul nostru formă de alimentație. Totuși, când se adaugă condiții precum producția în masă și stabilă, transportul pe distanțe mari, conservarea pe termen lung și obținerea de consumatori, alimentele se transformă în ingrediente care se abat de la starea lor naturală, incluzând pesticide, aditivi alimentari și zahăr. În plus, stresul, consumul excesiv de alimente, dietele dezechilibrate, lipsa de exerciții fizice, oboseala, fumatul și consumul excesiv de alcool se combină, iar bolile de stil de viață, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea, cancerul și accidentele vasculare cerebrale, devin tot mai frecvente.
○Ce putem învăța din post
Referitor la cantitatea de mâncare, este o experiență comună să mâncăm prea mult atunci când mergem la un restaurant, să ne simțim obosiți după masă și să plecăm din local cu un stomac greu, deși ne-am oprit pentru o pauză. În schimb, dacă mâncăm o cantitate mică de mâncare, care nu conține prea mult ulei, și rămânem la aproximativ 80% din capacitatea stomacului, nu simțim disconfort, iar senzația de foame moderată este satisfăcută, lăsându-ne să ne simțim confortabil și activi după masă. Dacă comparăm starea fizică după o masă grea cu una ușoară, este ușor de intuit care este mai sănătoasă.
Dar ce se întâmplă dacă nu mâncăm deloc? Aici observăm un punct interesant. Mulți oameni se confruntă cu alergii sezoniere, iar o zi de post poate reduce semnificativ simptomele de alergie. Însă, odată ce reîncepem să mâncăm, simptomele precum congestia nazală și mâncărimea ochilor reapar. Dacă urmăm o postire de o săptămână, simptomele de alergie vor dispărea, iar acneea va dispărea, iar timpul de somn necesar va scădea la aproximativ 3 ore. Totuși, în această perioadă, nu vom avea prea multă energie pentru a face exerciții fizice și nu vom fi foarte activi. După ce reîncepem să mâncăm, pielea devine netedă și sănătoasă pentru o perioadă. Aceste rezultate ne arată clar că alimentația are un impact major asupra corpului nostru, iar legătura dintre alimente și boli devine mai evidentă.
○Filosofia alimentației
Următorul concept pe care îl vom explora este cel al macrobioticii. Caracteristicile macrobioticii includ utilizarea completă a ingredientelor, fără a arunca coaja sau rădăcinile, gătirea cu produse de sezon și consumul de produse locale, un principiu numit „consum local”, utilizarea ingredientelor naturale, neprocesate, care nu conțin aditivi alimentari sau pesticide, gătirea simplă fără pregătire excesivă, și utilizarea ingredientelor tradiționale japoneze, cum ar fi miso, sos de soia și sare. Proporția alimentelor într-o dietă macrobiotică este împărțită astfel.
- Cereale (mâncarea principală) 40%-60%
- Legume 20%-30%
- Leguminoase, alge marine 5%-10%
- Supă de miso și altele 5%-10%
Cei care urmează un regim vegetarian, dar renunță complet la produsele de origine animală, inclusiv alimentația și îmbrăcămintea, sunt numiți vegani. Veganii consumă doar cereale, leguminoase, legume, fructe, ciuperci și alge marine, evitând carnea de porc, vită, pasăre, pește, fructe de mare, ouă, lapte, produse lactate și miere, precum și îmbrăcămintea realizată din piele sau blană. Veganii nu provoacă suferință animalelor pentru niciun scop, fie alimentar, vestimentar sau altul, și trăiesc fără a consuma sau a purta produse de origine animală.
Există și alte abordări alimentare în lume. Vegetarianismul bazat pe cereale și legume, fără carne, Macrobiotica, Veganismul. Natural Hygiene, care evită gătirea alimentelor pentru a păstra enzimele alimentare și consumă legume și fructe crude. Ayurveda, medicina tradițională indiană, care integrează și gătitul în alimentația vegetariană. Medicina tradițională chineză, care include plante sălbatice și ierburi medicinale în alimentația sa (Yakuzen). Fructele ca aliment principal în dieta Fruitariană. Liquidarianism, care presupune consumul exclusiv de lichide, cum ar fi apă și sucuri de fructe.
Toate aceste stiluri alimentare au câteva principii comune: „Evitarea cărnii, zahărului alb, aditivilor și alimentelor artificiale, și consumul de alimente naturale care nu conțin pesticide sau fertilizanți este mai bun”; „Este mai bine să mâncăm având în vedere procesul de digestie”; „Este mai bine să mâncăm cantități care nu forțează corpul, bucurându-ne de alimentație”. De asemenea, un alt principiu menționat frecvent este acela de a adapta dieta la ritmul natural de 24 de ore al corpului.
• 4:00 AM – 12:00 PM: Perioada de eliminare (este momentul potrivit pentru eliminarea deșeurilor corporale și resturilor alimentare)
• 12:00 PM – 8:00 PM: Perioada de ingerare și digestie (este momentul potrivit pentru a mânca și a digera)
• 8:00 PM – 4:00 AM: Perioada de absorbție și utilizare (este momentul potrivit pentru ca substanțele nutritive să se integreze în corp)
În plus, în macrobiotica se recomandă mestecarea alimentelor de aproximativ 100 de ori. Mestecatul bine previne mâncatul excesiv, activează creierul, îmbunătățește digestia și ajută la un somn mai bun. Durerile de stomac, senzația de greață, constipația și insomniile pot apărea atunci când numărul de mestecări este insuficient. Se recomandă continuarea mestecării până când alimentele devin un lichid consistent, iar acest lucru reduce stresul asupra organelor interne și îmbunătățește absorbția nutrienților.
Având în vedere aceste principii, Satul Prout recomandă consumul de cereale. Carnea nu este interzisă.
Chiar și cu un stil de viață sănătos, oamenii pot dezvolta boli, însă o alimentație sănătoasă este esențială pentru a putea bucura de lucrurile care ne plac pe termen lung.
Referitor la zahărul, sarea, orezul și proteinele consumate zilnic, din perspectiva consumului de produse naturale, zahărul nu trebuie să fie alb, ci se recomandă zahărul din rădăcina de sfeclă, siropul de arțar, care se obține prin fierberea seva arborilor de arțar, sau xilitolul. Acestea au un impact mai mic asupra nivelului de zahăr din sânge, însă trebuie avut grijă la consumul excesiv.
Sarea naturală, precum sarea de alge, care conține multe minerale naturale, este de preferat. În ceea ce privește orezul, orezul brun este mai recomandat decât cel alb, datorită conținutului său mai mare de nutrienți și beneficiilor pentru reglarea constipației. Acest lucru reflectă o bună sănătate a intestinelor și duce la o stare generală de sănătate mai bună. Proteinele pot fi obținute din soia, ca alternativă la carne.
○Metodele de cultivare
Cultivarea ingredientelor din Satul Prout se realizează prin două metode: agricultura naturală și hidroponia, desfășurate simultan.
Agricultura naturală este o metodă de cultivare care nu utilizează pesticide sau îngrășăminte dăunătoare pentru corp și teren, și este deja practicat atât în țară, cât și în străinătate. Propusă de Masanobu Fukuoka, această metodă se bazează pe ideea că terenurile care sunt lăsate să se dezvolte fără intervenția umană, în care plantele și diferite insecte trăiesc în armonie, devin fertile și produc recolte bogate în substanțe nutritive. Masanobu Fukuoka a demonstrat această metodă pe câmpurile sale, unde timp de peste 30 de ani nu a arat niciodată și nu a folosit îngrășăminte chimice, compost sau pesticide. El afirmă că recoltele de grâu și orez au fost de aproximativ 10 saci (600 kg) pe o suprafață de 33 metri pătrați.
Adâncimea la care poate ara omul cu o coasă este de aproximativ 10-20 cm. Însă rădăcinile plantelor și ale îngrășămintelor verzi ajung la 30-40 cm și mai mult, adâncindu-se în pământ. Pe măsură ce rădăcinile pătrund adânc în sol, ele permit pătrunderea aerului și apei în sol. Murdăria și moartea microorganismelor din rădăcini contribuie la îmbunătățirea fertilității solului, iar pe măsură ce viermii și malurile își fac apariția, solul devine din ce în ce mai afânat și fertil. Astfel, natura creează un mediu de cultivare bogat în nutrienți, iar solul rămâne fertil permanent, fără riscuri de poluare. Principiile agriculturii naturale sunt: fără arat, fără îngrășăminte, fără erbicid, fără pesticide.
În interior, se folosește hidroponia. Aceasta este o metodă în care nu se folosește pământ, iar rădăcinile plantelor sunt scufundate într-o soluție de apă cu îngrășăminte, astfel încât acestea să absoarbă apa, substanțele nutritive și oxigenul necesare. Prin această metodă, plantele cresc sănătoase și fără pesticide, iar cultivarea se poate face în mod planificat indiferent de sezon. Dacă plantele sunt cultivate vertical, se economisește spațiu și este posibil să se cultive o cantitate mare de plante chiar și în interiorul locuințelor.
De asemenea, semințele sunt colectate din plantele cultivate, spălate, uscate și depozitate în recipiente, într-un loc rece, precum frigiderul.
Prin acest proces, fiecare familie va dobândi cunoștințele esențiale pentru a supraviețui, iar siguranța alimentară și aprovizionarea cu hrană în caz de dezastre vor fi garantate.
0 コメント